“Astfel, 204 depozite neconforme vor fi înlocuite de un depozit regional de mari dimensiuni. În plus, prin proiect se vor construi o linie de sortare, o staţie de compost pentru deşeurile biodegradabile, 5 platforme de colectare şi 5 staţii de transfer al deşeurilor. De asemenea, proiectul include investiţii pentru implementarea unui sistem de colectare selectivă. Peste 300.000 de locuitori vor beneficia de acest proiect, investiţiile urmând a fi finalizate până în 2011″, potrivit comunicatului Ministerului Mediului.

România va primi de la Comisia Europeană, prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”, 1,17 miliarde euro în perioada 2007-2013 pentru proiecte vizând managementul integrat al deşeurilor.

Proiectele trebuie să demonstreze o abordare integrată a acestui domeniu, propunând investiţii în achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă, facilităţi de transport, sortare, compostare şi reciclare, construirea de depozite de deşeuri la standarde europene, închiderea depozitelor vechi, neconforme.

În prezent, Ministerul Mediului coordonează pregătirea a 30 de proiecte de management integrat al deşeurilor, care vor absorbi în totalitate suma alocată. Beneficiarii proiectelor sunt consiliile judeţene.

Săptămâna trecută, Ministerul Mediului a transmis Comisiei Europene, spre aprobare, un alt proiect major privind management integrat al deşeurilor în judeţul Vrancea, de peste 43 milioane euro, din care contribuţia UE va depăşi 27 milioane euro.

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, declara în martie că declanşarea în 16 iulie a procedurii de infringement pentru gropile de gunoi neecologice rămase deschise este aproape certă.

“La data când ar trebui să fie închise toate gropile de gunoi neecologice aşa cum am negociat (iulie 2009) vom reuşi închiderea a circa 70-80% din ele. Eu voi merge la Comisia Europeană să mai cer o păsuire, dar sunt aproape sigur că se va declanşa”, a spus Nemirschi.

El adăuga că a vorbit cu miniştrii de resort din Grecia şi Italia, care au avut de asemenea probleme la acest capitol, iar aceştia i-au spus că au transferat amenzile de sute de mii de euro pe zi pe care statele lor ar fi trebuit să le plătească către autorităţile locale care nu şi-au îndeplinit îndatoririle.

România ar trebui să plătească circa 200.000 euro pe zi pentru gropile neecologice rămase deschise, din 2010, deoarece procedura de infringement include mai multe etape, care ar amâna data plăţii amenzilor cu şase luni, iar ministrul speră ca până atunci situaţia să fie rezolvată.

Tot în martie, directorul general al Autorităţii de Management pentru POS Mediu, Silviu Stoica, spunea că autorităţile judeţene trebuie să înceapă să facă investiţii pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme din mediul rural şi urban, banii urmând să le fie rambursaţi după aprobarea aplicaţiei la Bruxelles.

Sursa: NewsIn

depozite ecologice, gropi ecologice, managementul deseurilor, proiect

Aproape toţi cei intervievaţi, respectiv 98%, declară că au auzit despre colectarea selectivă. Totodată, aproximativ jumătate din locuitorii oraşelor care dispun de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor afirmă că separă gunoiul din gospodării.

„Dacă există containerele pe care să le folosească, amplasate în apropierea locuinţei, publicul le foloseşte corect şi intens. Problema rămâne acolo unde nu există aceste containere. Mai grav stau lucrurile în spaţiile care nu ţin de administraţiile publice locale – parcuri naturale şi arii protejate, terasamente de cale ferată, maluri ale cursurilor de apă.

Este nevoie ca şi aici să se treacă la colectare selectivă, să nu mai ajungem să avem lacuri a căror suprafaţă e acoperită de PET-uri”, a declarat directorul IMAS, Alin Teodorescu.

Costuri prea mari în mediul rural

În prezent, numai 42 de oraşe din România beneficiază de sisteme de colectare selectivă. „În general, ne-am dus în oraşe-reşedinţă de judeţ pentru că acolo este şi densitatea de deşeuri de ambalaje mare. Altminteri, costurile de a merge în sate sunt mult mai mari, pentru că sunt mai răspândite”, ne-a explicat preşedintele Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Rădulescu.

În ceea ce priveşte un eventual sistem de recompensare pentru reciclare, sondajul realizat de IMAS pentru Eco-Rom Ambalaje arată că numai 9% din cei intervievaţi ar prefera să li se oprească o garanţie la cumpărarea produselor ambalate, pe care să o recupereze în momentul returnării ambalajelor la supermarket.

Ţară membră a Uniunii Europene, România îşi îndeplineşte obligaţiile privind reciclarea deşeurilor cu „sprijinul” oamenilor nevoiaşi care trăiesc pe lângă gropile de gunoi

Potrivit lui Alin Teodorescu, profilul românului dispus să colecteze selectiv depinde în mare măsură de educaţie. „Femeile sunt dispuse să colecteze selectiv mai mult decât bărbaţii, iar persoanele care au studii superioare mai mult decât cele cu educaţie primară. În privinţa veniturilor, persoanele cu venituri peste medie au o disponibilitate mai mare să separe deşeurile din gospodării”, a mai spus directorul IMAS.

Reciclare în proporţie de 60% până în 2013

În 2009, România are ca ţintă de valorificare a deşeurilor de ambalaje 45% din cantităţile totale introduse pe piaţă, faţă de nivelul de 60% din vechile state membre ale Uniunii Europene. În plus, România a negociat o perioadă de tranziţie graduală în privinţa recuperării deşeurilor din ambalaje, astfel încât să atingă standardul european în 2013.

Potrivit lui Mugurel Rădulescu, 60% din deşeurile de ambalaje sunt generate de populaţie, iar restul prin aşa-numitele circuite industrial-comerciale.

În privinţa factorilor care ar duce la creşterea cantităţii de deşeuri reciclabile recuperate, sondajul IMAS arată că aproape două treimi din cei intervievaţi consideră că amenzile i-ar responsabiliza pe români în acest sens.

Separarea deşeurilor în toată ţara, peste opt ani

„Până în 2017, sistemul de colectare selectivă va trebui generalizat la nivelul întregii ţări”, a declarat Simona Ghiţă, consilier în cadrul Ministerului Mediului.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, Mihail Fâcă, a adăugat că autorităţile locale vor putea accesa fonduri nerambursabile pentru îmbunătăţirea sistemelor de salubritate, după ce consultanţii contractaţi de Ministerul Mediului vor finaliza masterplanurile privind deşeurile la nivelul judeţelor.

Multe lacuri din România sunt acoperite cu deşeuri de ambalaje

El a adăugat că Ministerul Mediului va lansa „într-o lună sau două” un proiect de descentralizare şi transferare a atribuţiilor şi competenţelor privind gestionarea deşeurilor la autorităţile locale, astfel că „fiecare primărie va avea o mică agenţie de mediu, cu specialişti”.

O altă problemă vizează cursurile de apă, „sufocate” de PET-uri şi alte deşeuri de ambalaje. „Multe sate nu au încă sistem de gestionare a deşeurilor, ca să nu mai vorbim de colectare selectivă. Se întâmplă fie să aibă un contract pe hârtie cu o societate de salubritate, dar nu ştim cum este implementat, fie să nu aibă nici măcar acest contract.

Şi atunci se ajunge ca, de asemenea, să creeze probleme pentru că gunoiul se aruncă pe câmp, undeva la marginea satului. Şi vine apa şi spală ce e acolo, ia PET-urile şi le duce pe firul apei. Şi apoi malurile apelor sunt pline de PET-uri pentru că astea plutesc”, ne-a mai spus preşedintele Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Rădulescu.

În general, ne‑am dus în oraşe-reşedinţă de judeţ pentru că acolo este şi densitatea de deşeuri de ambalaje mare.

Mugurel Rădulescu, preşedinte Eco-Rom Ambalaje

Sursa: Adevarul

colectare, eco rom, produse ambalate, reciclare deseuri, valorificarea deseurilor

Peste 50% dintre romani folosesc electronicele pana cand acestea se strica. In Romania, durata medie de utilizare a electrocasnicelor mari depaseste 13 ani.

Romania este codasa in Europa la capitolul schimbarea electrocasnicelor vechi. Mai bine de jumatate din populatie repara masinile de spalat si televizoarele pana cand nici cel mai bun electrician nu mai are ce sa le faca.

Frigiderele noi consuma o treime din energia necesara functionarii unui frigider din 1990. Inlocuirea unui frigider vechi de 10 ani cu unul nou, din clasa A+, poate reduce consumul de energie cu pana la 45%.

Se pune desigur problema banilor, dar multi nu stiu ca leii investiti intr-un frigider nou ar putea fi recuperati din facturi, pentru ca cel vechi consuma de doua ori mai mai multa energie.

Ca sa ii incurajeze pe romani sa cumpere aparate noi, producatorii de electrocasnice au lansat campanii peste campanii.

Cei care vor sa-si ia o combina frigorifica, o plasma, un aspirator sau un robot de bucatarie primesc reduceri de 15- 20% daca aduc un aparat vechi.

Pe langa reducerea costurilor, innoirea electrocasnicelor prin sistemul buy-back inseamna si reciclare corecta. Si aici stam foarte prost.

UE ne cere sa colectam 4 kilograme pe cap de locuitor anual, ori noi nu strangem nici macar unul singur de aparatura electronica.

Sursa: Stirile PRO TV

buy back, colectare electronice, electrocasnice, reciclare, reduceri

“La campania din 4 aprilie au participat 290 de localităţi, din care 189 sunt localităţi urbane, iar 101 sunt localităţi rurale. În 93 de localităţi, cantitatea colectată a fost zero”, conform Ministerului.

Astfel, primele trei clasate în topul colectării de deşeuri de echipamente electrice şi electronice au fost Bacău, Cluj-Napoca şi Galaţi. Cele mai puţine deşeuri colectate au fost în Craiova şi Bucureşti-Ilfov.

Municipiul Timişoara nu a participat la Marea Debarasare din 4 aprilie, deoarece primăria organizase în perioada 16-29 martie Campania de Curăţenie Generală de Primăvară, în cadrul căreia s-au strâns peste 27.000 de kilograme de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, a mai anunţat Ministerul Mediului.

La prima ediţie din acest an, derulată în 14 martie, cele mai multe deşeuri de echipamente electrice şi electronice au fost colectate din judeţele Bihor (75 tone), Constanţa (22 tone) şi Gorj (17 tone), potrivit datelor Ministerului Mediului.

Sursa: Realitatea TV

colectare deseuri, deee, electrocasnice, electronice, marea debarasare

Înfiinţarea Eco-Rom Ambalaje a reprezentat răspunsul producătorilor la modificările legislative generate de aderarea României la Uniunea Europeană. Potrivit aquis-ului comunitar, toate statele membre au obligaţia legală de a colecta şi valorifica cel puţin 60% din cantităţile de ambalaj puse pe piaţă de către producători şi importatori.

Dacă în vechile state membre, ţinta minimală de valorificare a deşeurilor de ambalaj de 60% a fost atinsă la sfârşitul anului 2008, România a negociat o perioadă de tranziţie graduală, timp în care ţinta anuală de colectare creşte eşalonat, până a ajunge să se alinieze cu standardul european de 60%, la orizontul anului 2013. Pentru anul în curs, ţinta minimală de valorificare a deşeurilor de ambalaj este de 45% din cantităţile totale introduse pe piaţă de producători.

Încă de la început, Eco-Rom Ambalaje a optat pentru implementarea în România a sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, considerând că acesta este răspunsul cel mai potrivit pentru realităţile sociale şi economice ale României şi permite îndeplinirea ţintelor europene de valorificare a deşeurilor de ambalaj fără a împovăra financiar consumatorul. Astfel, Eco-Rom Ambalaje a decis să pună la dispoziţia clienţilor săi modelul de colectare „Der Grüne Punkt”, un sistem organizat de management al activităţii de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaj care şi-a dovedit fiabilitatea în mai bine de 30 de state din Europa şi America de Nord.

Eco-Rom Ambalaje funcţionează ca o interfaţă între producători - care sunt clienţii săi - societăţile de colectare a deşeurilor şi autorităţile centrale şi locale. Clienţii Eco-Rom Ambalaje raportează către societate cantităţile totale de deşeuri şi tipul acestora şi plătesc în funcţie de cantităţi şi tipologia deşeurilor un anumit tarif către Eco-Rom Ambalaje. Din acel moment, obligaţia legală de colectare a deşeurilor de ambalaj revine Eco-Rom Ambalaje. Aceasta, la rândul său, plăteşte un anumit tarif către societăţile de salubritate şi de colectare a deşeurilor care trimit spre reciclare cantităţi de deşeuri în contul clienţilor Eco-Rom Ambalaje. În plus, societatea raportează periodic către autorităţi cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă, cantităţile colectate şi cele trimise spre reciclare. În anul 2004, societatea a început cu o bază iniţială de 81 de clienţi, în prezent societăţile incluse în sistemul de gestionare a deşeurilor al Eco-Rom Ambalaje sunt în număr de peste 1150.

Anul trecut, aceste companii au introdus pe piaţă aproximativ 745.000 de tone de deşeuri, iar Eco-Rom Ambalaje a recuperat 340.000 de tone de ambalaje, adică mai bine de 45% din cantităţile totale de ambalaje puse pe piaţă de către clienţii săi, societatea depăşind cu 14% ţinta legală de valorificare aferentă anului 2008 care se situa la 40%.

Pentru a fi atinsă ţinta naţională de valorificare de 60% la orizontul anului 2013, va fi nevoie ca ponderea cantităţilor de deşeuri de ambalaj colectate de la populaţie să crească
în următorii 5 ani de aproximativ şase ori faţă de nivelul actual, ţinând cont de faptul că la populaţie se regăsesc peste 60 de procente din cantităţile totale de ambalaje aflate pe piaţă, restul

fiind generat în fluxul industrial-comercial. Pentru aceasta, Eco-Rom Ambalaje a implementat sistemul de colectare selectivă în 42 de localităţi din România, localităţi având o populaţie însumată de peste 1,8 milioane de locuitori. Obiectivul pe termen mediu al Eco-Rom Ambalaje este de a extinde acest sistem de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaj la nivel naţional.

Raportat la cifrele oficiale comunicate de autorităţile române cu privire la cantităţile totale de ambalaje introduse pe piaţă în 2007 - 1,28 de milioane de tone - ţinta naţională de valorificare aferentă anului 2007 a fost de 435 de mii de tone, din care cantităţile valorificate în numele clienţilor Eco-Rom Ambalaje au reprezentat 240.000 de tone, adică peste 55% din ţinta naţională. Această proporţie s-a păstrat şi în anul 2008, când se estimează că au fost introduse pe piaţă aproximativ 1,4 milioane de tone de ambalaje.

Ştiaţi că…

De ce reciclăm sticla?

• Cioburile de sticlă constituie un material de înlocuire a materiilor prime?
• Cioburile produse de fabricile de sticlă se folosesc integral în fabricaţie, în industria sticlăriei?
• Sticla are nevoie de 1.000.000 de ani pentru a se descompune în bucăţele mici?
• Prin reciclarea unei tone de sticlă se economisesc 1,2 tone de materii prime (sodă, nisip, feldspat)?
• Sticla poate fi reciclată la nesfârşit fără să îşi piardă din calităţi?

De ce reciclăm plasticul?

• Descompunerea naturală a plasticului în mediul înconjurător necesită peste 500 de ani din cauza

materialelor care îl alcătuiesc?

• Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 kg de petrol brut?
• Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor?
• Din 50 PET-uri se poate face un pulover?

De ce reciclăm hârtia?

• La tipărirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3.000 de metri cubi de lemn, adică 1.500 de

arbori cu o vârstă de 50 de ani?

• Ziarele conţin hârtie reciclată în proporţie de 50%?
• Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hârtie?
• Fiecare tonă de hârtie reciclată poate salva 17 copaci?
• Hârtia şi cartonul pot fi reciclate doar de 10 ori?

De ce reciclăm metalul?

• Aluminiul este 100% reciclabil?
• O tonă de oţel reciclat înseamnă o tonă de minereu de fier economisit?
• În fiecare secundă se reciclează 630 de cutii de oţel?
• Un televizor poate funcţiona trei ore încontinuu cu energia economisită prin reciclarea unei cutii de aluminiu?
• Pentru fabricarea unei tone de aluminiu sunt necesare 4 tone de minereu de bauxită?

colectare deseuri, colectare selectiva, Eco Rom Ambalaje, norme europene reciclare, reciclare deseuri, valorificarea deseurilor

În cadrul seminarului au fost abordate de asemenea chestiuni de ordin legislativ, fiind prezentate prevederile directivelor europene referitoare la colectarea deşeurilor. În plus, oficialii Ministerului Mediului au reliefat oportunitatea utilizării finanţărilor comunitare pentru implementarea sistemelor integrate de management al deşeurilor.

O altă concluzie a seminarului a fost că pentru dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi extinderea sa în viitorul apropiat la scară naţională, este nevoie ca toţi actorii implicaţi, autorităţile centrale şi locale, societăţile de salubritate, companiile generatoare de ambalaje şi populaţia, deopotrivă, să-şi asume responsabilităţi în mod echitabil. În acest sens, s-a discutat despre posibilitatea introducerii unor măsuri stimulatorii sau coercitive care să determine implementarea şi susţinerea sistemului de colectare selectivă.

“În momentul aderării la Uniunea Europeană, România şi-a asumat mai multe obiective în ceea ce priveşte colectarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje. Pentru a atinge ţinta de valorificare şi reciclare din acest an şi din anii următori, va fi nevoie să sporim cantităţile de deşeuri colectate de la populaţie. În caz contrar, riscăm ca oficialii Comisiei Europene să declanşeze procedura de infringement împotriva României pentru neatingerea ţintelor naţionale de colectare”, a declarat în cadrul seminarului Mugurel Rădulescu, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Eco-Rom Ambalaje.

În cadrul seminarului au fost prezentate şi rezultatele studiului IMAS cu privire la percepţia populaţiei asupra sistemului de colectare selectivă, comandat de Eco-Rom Ambalaje şi efectuat la începutul acestui an. Potrivit datelor studiului, 53% dintre repondenţi efectuează întotdeauna separarea deşeurilor în funcţie de tipul de ambalaje, iar alte 30 de procente declară că folosesc colectarea selectivă doar uneori.

“Populaţia este bine informată cu privire la sistemul de colectare selectivă, 98% dintre repondenţi declarând că au auzit de acest sistem, însă doar o treime dintre aceştia au identificat şi obligaţia legală de a colecta selectiv deşeurile de ambalaje. Femeile tind să colecteze selectiv mai mult decât bărbaţii, iar persoanele cu studii superioare mai mult decât cele cu educaţie primară. Sub raportul veniturilor, persoanele cu venituri peste medie sunt mai receptive la ideea colectării selective”, a declarat Alin Teodorescu, Director General IMAS.

La capitolul surse de informare despre sistemul de colectare selectivă, datele studiului efectuat de IMAS indică faptul că aproape 80% dintre repondenţi au identificat singuri containerele de colectare în oraş, iar alte 70 de procente declară că s-au informat din presă de la rubricile de specialitate. Alte surse importante de informare sunt administratorii blocurilor şi preşedinţii asociaţiei de proprietari (33,9%), precum şi membrii familiei, cunoştinţe şi prieteni (22,4%).

Studiul IMAS a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ de cetăţeni din şapte localităţi din ţară unde sistemul de colectare selectivă este deja funcţional.

În cadrul seminarului a fost subliniată şi contribuţia organizaţiilor care se ocupă cu preluarea obligaţiilor legale de colectare la îndeplinirea ţintelor naţionale de valorificare şi reciclare. Printre acestea, un rol cheie îl joacă Eco-Rom Ambalaje. În cei cinci ani de existenţă, societatea a colectat în numele clienţilor săi mai mult de 840.000 de tone de deşeuri de ambalaje. Numai anul trecut,

Eco-Rom Ambalaje a colectat aproape 340.000 de tone de deşeuri de ambalaje. Societatea a realizat mai mult de jumătate din ţinta naţională de valorificare aferentă anului trecut estimată la aproximativ 560.000 de tone.

Beneficiile pentru mediu aduse de activitatea Eco-Rom Ambalaje de colectare selectivă sunt foarte mari. Ţinând cont de faptul că numai pentru obţinerea unei tone de hârtie sau carton este necesară tăierea a 17 arbori, cele peste 408.000 de tone de hârtie şi carton colectate de către Eco-Rom Ambalaje de-a lungul celor cinci ani de activitate au salvat aproape 7 milioane de copaci.
De asemenea, prin valorificarea şi reciclarea celor 127.500 de tone de plastic colectate de către
Eco-Rom Ambalaje în numele clienţilor săi, s-a realizat o economie de peste 95.000 de tone de petrol brut.

Potrivit angajamentelor asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană, cantitatea totală a deşeurilor de ambalaje care trebuie valorificată urmează să crească an de an până la atingerea pragului de 60% la orizontul anului 2013. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesar ca ponderea cantităţii de deşeuri colectate de la populaţie să crească semnificativ, ţinând cont de faptul că la populaţie se regăsesc aproximativ 60% din cantităţile totale de deşeuri de ambalaje puse pe piaţă. Anul trecut, cantităţile colectate de la populaţie cu sprijinul Eco-Rom Ambalaje au însumat aproximativ 12.000 de tone de deşeuri de ambalaje, ceea ce înseamnă 3,5% din totalul cantităţii de deşeuri de ambalaje valorificate de organizaţie în anul 2008.

“Un rol foarte important în atingerea obiectivelor naţionale de valorificare îl au autorităţile locale, în competenţa cărora stă atât autorizarea amplasării containerelor destinate colectării selective, cât şi încheierea contractelor de salubritate cu firmele de specialitate, contracte care ar trebui să conţină şi astfel de obligaţii legate de colectarea selectivă. Este îmbucurător să constatăm faptul că autorităţile locale dau dovadă de un interes sporit faţă de problematica colectării selective a deşeurilor de ambalaje, cu atât mai mult cu cât aceasta este până la urmă responsabilitatea noastră a tuturor: autorităţi centrale şi locale, organizaţii specializate în preluarea obligaţiilor legale de colectare, societăţi de salubritate, reciclatori şi populaţie, în ultimă instanţă”, a precizat Mugurel Rădulescu, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Eco-Rom Ambalaje.

colectare DEEE, colectare si reciclare, colectarea selectiva a deseurilor, Eco Rom Ambalaje, ministerul mediului, reciclare, seminar mediu

„E o investiţie pe termen lung, care va ajuta România să-şi atingă ţinta de 4 kilograme de DEEE-uri reciclate pe cap de locuitor, în condiţiile în care neîndeplinirea acesteia poate atrage amenzi de 200.000 de euro pe zi de la UE”, a declarat directorul general al GreenWEEE, Marius Costache. Cu excepţia echipamentelor de iluminat, care vor intra „pe linie” din 2010, fabrica reciclează 9 din cele 10 DEEE-uri menţionate de legislaţie, între care electrocasnicele mari şi aparatele de uz casnic mici, echipamente IT, dispozitive medicale sau distribuitoare automate.

Fabrica, o investiţie de 10 milioane de euro, va trata anul acesta 10.000 de tone de DEEEuri, urmând să atingă capacitatea maximă în 2013. „Dacă nu vom avea cantităţi suficiente, putem aduce şi din spaţiul UE, însă dorim să rezolvăm problemele României şi nu ale altora”, a subliniat directorul GreenWEEE. Recuperare de 95% Deşeurile vin prin colectare directă de la populaţie, colectorii autorizaţi, sistemul buy-back al marilor retaileri, dar şi prin campaniile de tip Marea Debarasare. Materiile prime secundare rezultate sunt metalul, care ia drumul topitoriilor, plasticul, destinat producătorilor de materiale plastice, sticla, pentru fabricarea tuburilor catodice, şi spuma poliuretanică.

Fabrica recuperează 95% din materialele reciclabile, restul reprezentând substanţe periculoase (freon, plumb şi cadmiu), incinerate sau depozitate în locuri special amenajate. Green WEEE este, de altfel, şi primul reciclator din România care tratează frigiderele cu freon. „DEEE-urile au o rată de creştere de patru ori mai ma re decât deşeurile municipale, dar sunt de zece ori mai nocive”, mai a ra tă Costache. Compania sa face parte din grupul Romcarbon SA Buzău, care intenţionează ca, până la anul, să dezvolte primul parc industrial de reciclare din România.

Sursa: Evenimentul Zilei

fabrica de reciclare, parc industrial de reciclare, reciclare

Sursa: Gardianul

eco tic, maimultverde, premiu, scoli ecologice, strangerea de deseuri

Proiectul a fost iniţiat de societatea franceză „Vegetal & Mineral Water“ în colaborare cu Şcoala superioară de ingineri pentru ambalaje (ESIEC) din Reims. „Incoerenţa dintre puritatea apei şi recipientul foarte toxic din punct de vedere ecologic m-a preocupat întotdeauna“, a explicat Pascal Bastien, fondatorul societăţii.

În 2006, el i-a încredinţat lui Lan Tighzert, care conduce Laboratorul pentru studii pe materiale de ambalaje din cadrul ESIEC, misiunea de a duce la bun sfârşit rea­lizarea acestei sticle.

„Dificultatea se manifestă mai ales în ceea ce priveşte transparenţa produsului pentru că acesta trebuie să fie conform cu imaginea de puritate a apei“, a subliniat Tighzert. „Lucrăm la ameliorarea rezistenţei bioplasticului, fapt pentru care am recurs la nonatehnologie”, a adăugat aceasta. O unitate de îmbuteliere de 400 metri pătraţi este în curs de construire în oraşul termal francez Bourbonne-les-Bains, unde trei izvoare sunt bune pentru consum.

Trei milioane de sticle până în 2012

În acest proiect a fost investit un milion de euro. Vor fi realizate anual trei milioane de sticle până în 2012, iar din 2014, cinci milioane de ambalaje din bioplastic, pe an.

„Evian produce în jur de opt milioane de peturi clasice pe zi, dar noi vizăm o nişă neacoperită de marii producători de apă minerală îmbuteliată. Vom pătrunde în magazinele bio, în hoteluri şi restaurante. Vom crea, de asemenea, sticle personalizate pentru evenimentele de comunicare“, a precizat Bastien. Modul de distribuţie va permite, în plus, colectarea sticlelor goale pentru reciclare.

Sursa: Adevarul

bioplastic, industria PETului, PET biodegradabil

GreenWEEE International Buzău este prima unitate care abordează integrat procesul de reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaţa românească, asigurând toate etapele de defabricare şi tratare a acestora. Este primul proiect privat de o asemenea anvergură de pe piaţa locală şi, totodată, cel mai mare din Europa de Sud-Est.

Fabrica are o capacitate de procesare de peste 50.000 de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice pe an. Cifra de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare se situează între 1 şi 2 milioane de euro.

“GreenWEEE poate asigura reciclarea a 50.000 de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice pe an, ceea ce reprezintă de trei ori mai mult decât cantitatea colectată în România în 2008. Echipamentele cu care operăm garantează siguranţa procesului de reciclare din perspectiva poluării, în momentul de faţă, de pildă, noi fiind singurii din România care putem trata corespunzător echipamentele de răcire pe bază de freoni. Nu în ultimul rând, GreenWEEE aduce pe piaţa locală un nou model de business prin care deşeurile se transformă în materii prime secundare şi se vor reintegra în procesul de producţie”, a spus Marius Costache, Director General GreenWEEE International SA Buzău.

GreenWEEE International poate recicla în prezent nouă din cele zece categorii de DEEE menţionate în legislaţie: aparate de uz casnic de mari dimensiuni, aparate de uz casnic de mici dimensiuni, echipamente informatice şi de telecomunicaţii, echipamente de larg consum, unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni), jucării, echipamente sportive şi de agrement, dispozitive medicale (cu excepţia produselor implantate şi infectate), instrumente de supraveghere şi control, distribuitoare automate. Pentru cea de-a zecea categorie, şi anume echipamentele de iluminat, GreenWEEE va instala echipamentele de tratare începând din 2010.

Investiţia s-a ridicat la 10 milioane de euro şi a constat din achiziţia terenului, construcţia fabricii şi utilarea acesteia cu echipamente de ultimă generaţie din Germania, Suedia şi Taiwan. Grupul de investitori este alcătuit din SC Romcarbon SA Buzău (72%), două fonduri de investiţii elveţiene (18%) şi un investitor privat (10%).

GreenWEEE International SA face parte din Grupul de firme Romcarbon, cu sediul central în Buzău şi prezenţă regională cu 12 unităţi. Grupul derulează activităţi în industria chimică şi de reciclare şi are puncte de lucru operaţionale în România (Arad, Bucureşti, Iaşi, Corabia, Buzău), Ucraina (Odessa), Serbia (Novi Sad), Macedonia (Skopje) şi Grecia (Thessalonik). În prezent, Grupul Romcarbon are peste 2.000 de angajaţi.

În România, pe lângă GreenWEEE International, grupul include alte două unităţi în domeniul reciclării – GreenTech, prima unitate de reciclare a buteliilor PET şi a recipienţilor din plastic, şi GreenFiber, producţie de fibre sintetice poliesterice din fulgi de PET – precum şi propria reţea de colectare, cu 150 de puncte de lucru în întreaga ţară. Cifra de afaceri realizată de cele două unităţi ale Grupului în România a fost de 85 de milioane de euro în 2008.

Sursa: NewsIn

Buzau, deseuri electrice, fabrica, GreenWEEE