Luni
Reciclare deseuriInvenţie românească: componente din plastic reciclat pentru autoturisme
Comenteaza pe Forum |
Trimite prin Y!M |
Trimite prin email
| Tipareste
|
O tânără cercetătoare de la Academia Română a testat în laborator o metodă de transformare a deşeurilor de ambalaje în componente pentru maşini. Ea a demonstrat că piesele obţinute din plastic reciclat sunt la fel de bune calitativ ca cele din plastic convenţional.Raluca Darie şi-a prezentat soluţia în cadrul unei competiţii internaţionale şi aşteaptă ca producătorii de maşini să o pună în aplicare.
Adevărul: În ce constă metoda de reciclare pe care ai testat-o în laborator?
Raluca Darie: Prin efectuarea unui studiu de caz asupra unui panou de automobil în care am înlocuit o parte din plasticul conventional cu plastic obţinut din deşeuri, am observat că soluţia este viabilă şi, mai mult decât atât, avantajoasă, conducând la un impact redus asupra mediului inconjurator.
Acest experiment a constituit, de fapt, teza mea de doctorat, realizată sub îndrumarea profesorului dr. Cornelia Vasile de la Academia Română şi a profesorului dr. Marek Kozlowski de la Centrul de Excelenţă în Reciclarea Materialelor din cadrul Universităţii Tehnice Wroclaw, Polonia, cercetările fiind realizate de mine în cele două instituţii.
La competiţia la care ai participat ai ajuns între cei cinci finalişti. Ce idee a câştigat?
Cele cinci proiecte finaliste din competiţia referitoare la inovare şi excelenţă în reciclarea materialelor plastice, organizată la Bruxelles de Asociaţia Europeană a Producătorilor de Plastic „PlasticsEurope” au fost realizate de studenţi din Austria, Germania, Spania şi Polonia.
Au fost proiecte în care s-au prezentat fie obţinerea unor senzori care au în componenţa lor materiale plastice reciclate sau obţinerea unor hidrocarburi lichide prin tratarea termică a deşeurilor plastice, fie realizarea unui microcip care, fixat pe diferite materiale de ambalare, facilitează managementul reciclării prin detectarea anumitor tipuri de materiale plastice.
Proiectul câştigător a abordat această ultimă tehnică şi este al unui student din Spania. Vreau să menţionez totuşi ca suţinerea naţională la această competiţie a contat la câştigarea premiului. Colegul spaniol a fost sprijinit de specialişti din companiile spaniole participante la conferinţă, una dintre acestea fiind chiar un sponsor al proiectului. Din acest punct de vedere regret faptul că din România nu au fost alţi participanţi.
Care sunt beneficiile de pe urma participării la acest eveniment? Vei putea pune în aplicare ideea ta?
Selecţia proiectului meu şi implicit participarea la un asemenea eveniment internaţional mi-a oferit posibilitatea de a intra în contact cu experţi din domeniul reciclării materialelor plastice, atât din cadrul unor companii şi din mediul academic, cât şi cu membri ai Comisiei Europene sau chiar cu alţi colegi studenţi.
Potenţialele legături de colaborare cu specialişti, precum şi cunoaşterea ultimelor tendinţe şi reglementări legislative în acest domeniu îmi vor fi utile în desfăşurarea cercetărilor ulterioare, subiectele dezbătute fiind de interes actual în prevenirea şi controlul poluării asupra mediului.
Lucrarea prezentată în cadrul competiţiei are deocamdată caracter fundamental, studiile sunt realizate la nivel de laborator, însă cred că există posibilităţi de aplicare practică în cazul unor reale surse de finanţare, ca urmare a unor colaborări cu industria auto.
Componentele din plastic convenţional ale unei maşini ar putea fi înlocuite cu piese reciclate
Ce alte soluţii cu privire la protecţia mediului aţi mai descoperit în laborator?
Tematica lucrării mele se referă la preocupări privind protecţia mediului dezvoltate anterior în cadrul departamentului condus de dr. Cornelia Vasile în Institutul „Petru Poni” din Iaşi, dar şi în grupul dr. Marek Kozlowski din Centrul de Excelenţă în Reciclarea Materialelor.
Acestea au fost susţinute de un număr mare de articole publicate în reviste din ţară şi străinătate, cărţi apărute la edituri interne şi externe, teze de doctorat. Rezultate recente notabile în domeniul reciclării au fost obţinute de un grup condus de dr. Vasile în colaborare cu o echipă din Turcia, referindu-se la posibilitatea înlăturării materialelor toxice din deşeurile electronice şi obţinerea unor uleiuri din arderea unor părţi din computere care pot fi reciclate sub formă de combustibili sau materii prime pentru diferite produse de consum.
Care este, din punctul tău de vedere, cea mai mare problemă de mediu a României?
Cred că în momentul de faţă cea mai mare problemă în ţara noastră este la nivelul reciclării deşeurilor, în general, şi la nivelul colectării selective a deşeurilor municipale, în particular. Aici mă refer la acele containere pentru depozitarea diferită a deşeurilor pe tipuri de materiale: sticlă, metal, hârtie şi plastic.
Chiar dacă acestea există în unele oraşe, nu sunt eficiente din punctul de vedere al cantităţilor de deşeuri colectate separat. Pentru a ne alinia unor ţări ca Olanda, Germania sau Belgia, unde reciclarea deşeurilor se realizează în procent de 80% sau chiar mai mult, trebuie să se realizeze un flux continuu de material reciclabil de acelaşi tip.
Dacă populaţia ar colabora în acest scop şi administraţia municipală ar contribui la implementarea acestui tip de selectare şi mai ales depozitare, cred că în viitorul apropiat vor fi investiţii din partea unor firme de reciclare pentru realizarea unor centre de sortare. Ulterior se va realiza materia primă pentru obţinerea unor produse utile din materiale reciclate, închizând astfel ciclul de viaţă al unui material.
Te gândeşti să continui cercetarea în scopul protejării mediului?
Sunt optimistă şi sper să continui studiile începute în domeniul ecologiei, având din ce în ce mai multe posibilităţi de aplicare a materialelor reciclate, curând de provenienţă naţională. Aş vrea să cred că am deja avantajul unor studii incipiente multidisciplinare şi un prim contact cu lumea ştiinţifică şi producători de materiale plastice din Europa.
Cu ajutorul colegilor de la Institutul „Petru Poni” din Iaşi, unde lucrez în prezent, vom realiza colaborări naţionale şi internaţionale în acest domeniu.
Raluca Nicoleta Darie
S-a născut în Iaşi în anul 1976.
A absolvit cursurile pentru licenţă şi masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, Facultatea de Chimie.
În octombrie 2008 şi-a luat doctoratul în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară din Academia Română Iaşi, unde lucrează în prezent. Lucrarea sa a avut ca temă „Soluţii combinate pentru compatibilizarea sistemelor complexe de materiale plastice şi valorificarea deşeurilor de plastic“.
Domeniile în care s-a specializat: valorificarea deşeurilor de mase plastice, ştiinţa materialelor, ingineria mediului.
A publicat 12 lucrări ştiinţifice în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale.
Sursa: Adevarul
autoturisme, componente, metoda de reciclare, plastic reciclat, Raluca Nicoleta Darie
Etichete:
Articole Asemanatoare
- B2P - pix din PET-uri reciclate
- Cele mai „verzi“ companii tehnologice
- ProFM Campus trimite gunoiul la plimbare!
- Sticlele din plastic te fac să gândeşti înainte de a bea ?
- A fost reinventat umeraşul de haine!
- Sticle de plastic cumparam! Am putea avea taxa pe PET-uri
Populare
- Vrei sa scrii despre reciclarea deseurilor ? (26)
- Sticle de plastic cumparam! Am putea avea taxa pe PET-uri (2)
- Cauciucurile uzate, materie primă pentru fabricile de ciment (1)
- Mugurel Rădulescu: „Gunoiul este o problemă de infrastructură“ (1)
- Un pet, doua peturi, trei peturi…miliarde de peturi! (1)
Recente
- CE a aprobat primul proiect de management al deşeurilor din România, de 36 milioane euro
- Românii vor să recicleze deşeurile, dar nu au unde
- “Vino cu televizorul vechi si primesti reducere pentru unul nou!”
- Românii au renunţat la peste 200 de tone de deşeuri electrice la campania Marea Debarasare din aprilie
- Eco-Rom Ambalaje, lider naţional în materie de preluare a obligaţiilor legale de colectare şi valorificare de deşeuri de ambalaj
- Ministerul Mediului şi Eco-Rom Ambalaje propun extinderea colectării selective la scară naţională ca soluţie pentru atingerea ţintelor naţionale de valorificare şi reciclare
