Luni

Reciclare deseuri

Uleiul din tigaie, poluant periculos

Cea mai mare parte a uleiului rezidual colectat de la restaurante sau unităţi fast-food ajunge la fabricile de biodiesel din străinătate. Reprezentanţii firmelor de reciclare spun că dezvoltarea pieţei de profil depinde, în mare măsură, de un mecanism coerent pentru controlul operatorilor economici.


Restaurante, hoteluri, shaormerii, unităţi de tip fast-food sau fabrici de alune, toate acestea sunt obligate să colecteze uleiul rezidual în vederea reciclării lui.

Numai în Bucureşti există între trei şi patru mii de astfel de unităţi, care au bucătărie şi folosesc ulei. Neconformarea cu prevederile legale le poate aduce agenţilor economici amenzi de până la 10.000 de lei.

Contracte cu firme specializate

Cele mai multe unităţi care au obligaţii în acest sens optează pentru încheierea unui contract cu una dintre firmele care se ocupă de colectarea şi reciclarea uleiului alimentar uzat. Unii dintre ei plătesc pentru aceste servicii, alţii, dimpotrivă, primesc bani pentru a renunţa la uleiul rezidual.

„Noi am intrat pe piaţă în 2006 şi, la început, le plăteam restaurantelor şi altor unităţi pentru uleiul pe care îl colectam de la ei, deşi era obligaţia lor să îl recicleze. Acum, majoritatea contractelor sunt noncost, mai sunt doar câţiva beneficiari cărora le plătim o sumă modică, ce-i drept, între 10 şi 50 de bani pe litru”, ne-a declarat Marian Petre, directorul SC Mirodenia SRL.

De cealaltă parte, preşedintele SC Stoehr Mineral and Vegetal Oil SRL, George Stoehr, spune că societatea pe care o conduce percepe o taxă, un abonament, de opt euro pe lună pentru fiecare beneficiar cu care are contract.

Materie primă pentru biodiesel

După ce este strâns de la restaurante, uleiul este depozitat şi transportat în recipiente speciale. Destinaţia o reprezintă, de cele mai multe ori, fabricile din Italia, Austria, Germania sau alte ţări din Uniunea Europeană, unde este folosit ca materie primă pentru obţinerea biodieselului.

„Suntem abia la început”

Reprezentanţii firmelor de colectare şi reciclare a uleiului alimentar şi a grăsimilor comestibile uzate spun că principalii factori de care depinde dezvoltarea acestei pieţe ţin de gradul de responsabilitate a agenţilor economici care au obligaţii în acest sens, precum şi de implicarea adecvată a autorităţilor.

„Noi suntem abia la început de drum şi mai trebuie să învăţăm multe până vom ajunge la nivelul din străinătate”, a spus Marian Petre.

„Avem trei sau patru sute de beneficiari, dar nu colectăm de la toţi din păcate. Există firme cu care avem contracte încheiate de acum trei ani, dar de la care nu am ridicat niciun litru de ulei”, ne-a explicat preşedintele SC Stoehr Mineral and Vegetal Oil SRL.

Potrivit lui Stoehr, această situaţie este generată, în primul rând, de lipsa unor controale din partea instituţiilor abilitate – Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Garda Naţională de Mediu sau autorităţile cu responsabilităţi în domeniul sănătăţii publice.

„Toate aceste instituţii ar putea avea situaţia acestor operatori economici fără niciun fel de investiţie, folosind numai bazele noastre de date, ale firmelor de reciclare, şi ar vedea foarte clar cine şi cât reciclează”, ne-a mai spus George Stoehr.

Iniţiativă proprie

Legislaţia prevede o serie de obligaţii şi pentru persoanele fizice, care utilizează uleiul în bucătărie. Astfel, gospodinele ar trebui să depoziteze uleiul alimentar uzat în recipiente speciale pe care să le predea apoi gratuit firmelor specializate.

Pentru încurajarea acestui tip de atitudine, asociaţia „Ţinutul Secuiesc Verde” a organizat, la mijlocul acestei luni, o acţiune de colectare a uleiului uzat din gospodăriile din Miercurea-Ciuc.

Timp de patru ore, locuitorii din Miercurea-Ciuc au venit la cele două corturi amplasate în centrul oraşului pentru a preda uleiul folosit în bucătărie. Cei 50 de litri de ulei colectat au fost transportaţi către o fabrică de biodiesel din Ungaria.

La început, plăteam pentru colectarea uleiului rezidual de la restaurante sau de la alte unităţi, deşi era obligaţia acestor agenţi economici să îl depoziteze separat pentru reciclare
Marian Petre
director firmă reciclare ulei

Dăunător pentru sănătate şi pentru mediu

Uleiul este unul dintre alimentele întrebuinţate în pregătirea foarte multor preparate din bucătărie. Însă acest aliment atât de necesar se poate transforma într-un potenţial pericol pentru sănătate.

Uleiul alimentar, dacă este prăjit timp îndelungat sau la temperaturi peste limită ori dacă nu este înlocuit la timp, poate duce la apariţia unor boli fatale, de exemplu prin dezvoltarea celulelor cancerigene. Considerat reziduu toxic, uleiul alimentar uzat este reglementat la nivel legislativ prin norme speciale.

Aceste norme obligă atât operatorii economici care au bucătării şi folosesc ulei, cât şi persoanele fizice să colecteze separat uleiul rezidual şi să îl predea agenţilor economici care se ocupă de reciclarea acestui tip de deşeu.

Dacă în cazul operatorilor economici situaţia poate fi oarecum controlată, în ceea ce priveşte persoanele fizice controlul este aproape imposibil. De aceea, cea mai mare parte a cantităţii de ulei uzat din gospodării ajunge la canalizare sau la coşul de gunoi.

Aruncat la chiuvetă

Majoritatea oamenilor recunosc faptul că uleiul pe care nu îl mai folosesc îl aruncă la chiuvetă sau îl depozitează în recipiente de plastic pe care le aruncă apoi la coşul de gunoi.

Uleiul rezidual constituie un factor de poluare pentru sol, dar mai ales pentru apă. Astfel, un litru de ulei face ca un milion de litri de apă să devină nepotabilă, ceea ce echivalează cu cantitatea de apă pe care o consumă un om timp de 14 ani.

Sursa: Adevarul

colectare uleiuri uzate, protectia mediului, ulei alimentar